folderul cu pr0n
Toata lumea are in calculator pr0n. Punct. Daca nu are fizic vreun fisier, sigur are un bookmark cu site-ul preferat.
Bineinteles, nu discriminam dupa sex. Toata lumea care stie sa foloseasca computerul si internetul.
Sute de PC-uri mi-au trecut prim mana, cu celebra “Reinstaleaza si mie Windows-ul”.
Zic din experienta. Chiar si latopurile de la firma, chiar si PC-urile din firma!
Toti isi strica sistemele din diverse motive, 99% din cazuri fiind banale. Totusi cand vine vorba de ascuns pornografia, devin adevarati hackeri.
De la directoare protejate cu parola, la directoare hidden la directoare prin C:\windows\system32\
De obicei imi ia 3-4 click-uri.
Nu caut in mod express, pur si simplu am un anume magnetism, trage la mine, imi sare in ochi, arboreaza steaguri, tipa: “vreau sa ma gasesti”.
De la 14-19 ani pana la 30-45.
Preferintele variaza. Pana acum as putea spune ca cea mai perversa grupa ar fi 35-45 ani. Unele chestii i-ar face si pe chinezi sa ia notite.
Neveste contorsioniste, cu fetishuri casnice, cu fetishuri exibitioniste, cateva cu fetishuri … well … sa zicem ca le-ar asigura lejer cate un rol prin anumite tipuri de filme de productie germana.
Barbati ce incearca sa mentina imaginea publica de mascul alpha pt ca in poze nu sunt nici macar masculi omega.
Poze cu amanta care e o stramba in comparatie cu nevasta. Pe astia nu am reusit niciodata sa ii inteleg.
Ai bunaciune de MILF cu acte cu tot si tu umblii sa futi toate strambele. Poate sunt mai filantropi, cine stie.
Femeile se cam rezuma la poze personale, cu jucarii, cu diverse ustensile casnice, cu diverse vestimentatii, cu sotul, cu alta, cu sotul + alta. Desi au fost vreo 2-3 care aveau chiar o colectie impresionanta de .avi
Bineinteles kudos categoriei milf pt o inventivitate superioara 🙂
In atentia celor care vor comenta aiurea. Nu am facut copii dupa fisiere si nici nu am distribuit pe internet materialele gasite si nici nu o voi face. Fiecare cu treburile lui.
Romania mai evoluata decat Italia
In Italia cetatenii cu probleme mintale arunca cu statui in Primul Ministru.
In Romania cetatenii cu probleme mintale il pupa in *** pe Primul Ministru si ridica statui Presedintelui.
Top 7 minciuni de la tehnic
Acest post a fost scris dupa ce autorul a citit articolul “Top 7 minciuni de la tehnic” – scris de Dragos Manac
din punctul de vedere al departamentului tehnic
7. Dureaza 3-6-12 luni
Durerea: Clientul e inca unu din seria “se poate si mai prost”. Habar nu a avut sa explice in cuvinte simple ce vrea, ce are nevoie. Din ce am inteles ma astept sa termin in 3-4 saptamani, dar din experienta ma astept la schimbari radicale dupa ce am reusit sa scriu mai bine de 50% din cod. Iar in momentul in care proiectul va fi in stadiu Beta si clientu are acces de test, ma astept si la mai multe modificari.
Pastila: Pentru ca deja am 75% din componente scrise modular de la alte aplicatii facute pana acum, asamblarea e ca si cand m-as juca cu Lego. Totusi din cauza stereotipului clientului, trebuie sa ii dau de inteles ca este un proiect foarte complex ce necesita foarte multa munca si foarte mult timp.
6. Lucram la backend.
Durerea: Stau ca prostu de 4 ore si ma uit la e-mail-ul trimis de client si incerc din rasputeri sa transform noile modificari radicale, anticipate la punctul precedent, in ceva cat de cat logic si ma gandesc cu groaza ca am de rescris mai bine de 50% din cod.
Pastila: Sa ii dau bice cu lucrul la frontend ar fi pur masochism. Totusi nu pot sa-i zic omului ca e un imbecil, in mare parte datorita faptului ca am nevoie de bani. Incep sa ii explic in termeni cat mai tehnici si vorbind (la telefon) cat mai repede posibil, modificarile ce trebuie realizate la nivel de cod. Moment in care va fi total pierdut in spatiu si va spune “Da, da,da ” mai mult ca sa nu para prost.
5. Trebuie sa cumparam echipamentul X, softul Y si solutia Z.
Durerea: Brusc m-am trezit ca dintr-un program handicapat de simplu, trebuie sa implementez functionabilitatea lui Amazon, streaming-ul lui YouTube, si complexitatea lui Google … la aceeasi bani si in acelasi deadline.
Pastila: Avem 2 vinovati: Eu ca am crezut ca e client de treaba si nu am despicat firul in 14 in contract, mentionand tot ce am de facut, inclusiv durata in milisecunde si am tot incurajat clientul ca se poate face si ca e usor. Clientul ca imbatat de posibilitati si vise proprii a semnat ca primarul o gramada de anexe la contract. Toate bune si frumoase dar imaginea din vitrina te poate orbi rapid, iar dupa ce ai bagat multi bani si timp, ar fi mult mai mult de pierdut daca dai inapoi.
4. Trebuie (re)-scris/facut de la zero.
Durerea: Ultimul angajat al clientului, nepot sau student in primul an, a facut un spaghetti code de imi vine sa imi dau palme. Dupa cerintele date observ ca o reparatie de cod ar dura mai mult decat deadline-ul, nu pot folosi nimic din componentele dezvoltate in timp de mine si chiar daca m-as chinui sa le indes si sa le fac sa mearga, un update ulterior ar insemna o alta tentativa de suicid.
Pastila: Incerc sa explic clientului ca e in avantajul lui pe viitor, ca sa nu mai zic de avantajul meu, sa aiba o aplicatie refacuta, mai rapida, mai usor de modificat ulterior => costuri scazute in update-urile din viitor. In felul asta e si el multumit ca nu isi pierde suportul pe viitor si costurile nu vor creste astronomic, sunt si eu multumit ca am mai putin stress si am prins si un client pe termen lung de la care o sa mananc o paine buna si posibil sa ma si recomande mai departe.
3. Totul este sub control. Proiectul e 95% gata.
Durerea: Clientul non-tehnic depistat la punctul 7. Din punctul meu de vedere e cam terminata munca, doar mai trebuie testat si de non-tehnici. Asa ca il dau la secretara blonda sa-l butoneze. Stand in spatele ei, descopar noi modalitati de a folosi computerul, care nu le credeam posibile. Inapoi si mai adauga cateva check-uri si sanitizari si roaga-te sa nu mai descopere si modalitatea n+1 de a fute un program.
Pastila: Testam din greu sa fim siguri ca nu veti intampina dificultati si ca totul functioneaza corect. Nu e chiar o pastila, sanitizam si conditionam tot. Dupa ce mi-a futut ficatii atata timp, chiar vreau sa fiu 110% sigur ca nu a scapat nimic si sa nu il aud ca eu sunt de vina ca am facut treaba de mantuiala.
2. Am testat, functioneaza.
Durere: Prima instalare/primul test e un esec total. Dupa ce m-am chinuit sa vad ca merge pe XP, pe Vista, pe Windows7, dupa ce am sanitizat si conditionat toate chestiile posibile, clientul te suprinde.
De unde durerea mea a scos XP-ul ala fara ServicePack si plin de virusi si cu shpemii de programe instalate deaiurea si dezinstalate cu Shift+Delete … ma depaseste. Pana acum am crezut ca toate screenshot-urile si filmuletele de pe net, sunt facute la caterinca. Se pare ca nu.
Pastila: Chiar nici una 🙂 Citeste contractul, citeste cerintele de sistem 😛 I win.
1. Ne intereseaza proiectul!
Durerea: Tehnicul a avut prima intalnire cu clientul.
Pastila: Speranta moare ultima. Tehnicul cauta tot timpul o provocare si spera sa nu mai gaseasca clienti ca ultimul idiot cu care a trebuit sa lucreze. E-mail-ul de contact si propunere a sunat asa de bine incat tehnicul a crezut ca l-a prins pe Dumnezeu de picior. Tehnicul e nerabdator sa vorbeasca cu clientul ca sa afle mai multe detalii.
Top 7 minciuni de la tehnic
femeile si perversiunile
De multe ori, chiar din partea unor femei, am auzit ca ele ar fi lafel de perverse daca nu cumva mai mult.
Uite cam cum ar fi Read more
glumele voastre sunt de prost gust
Joe imi aduce aminte de un clipulet ceva mai vechi a lui Intel
Eu unu nu am ras deloc. Intel a mai facut “glume” din astea si cu Pentium
Sa ne mai aducem umpic aminte:
Q: How many Pentium designers does it take to screw in a light bulb?
A: 1.99904274017, but that’s close enough for non-technical people.
Q: Why didn’t Intel call the Pentium the 586?
A: Because they added 486 and 100 on the first Pentium and got
585.999983605.
Nu am cumparat si nici nu cred ca o sa cumpar in viata mea Intel.
Sau poate daca am nevoie de un tap ispasitor atunci cand vine Fiscul
sa traiti si mai bine
De dimineata am avut un soc teribil, mai mai sa ma inec cu cafeaua.
Cum spuneau unii, “m-am culcat cu Geoana, m-am trezit cu Basescu”.
Sincer nu cred nici o ipoteza cum ca Basescu ar fi reusit sa fraudeze alegerile. Foamea de ciolan e mult prea mare in toate taberele, incat sa inchida ochii cineva.
S-a incercat? Foarte posibil. De reusit slabe sanse.
9 din 10 oameni pe care ii cunosc, nu il inghit pe liderul PD-L, totusi 5 din 10 nu inghit nici istoria PSD.
Romanii zic ca vor stabilitate si vor liniste. Totusi se arunca la scandal precum niste caini turbati.
Imi pare foarte rau ca multi au ales sa dea cu piciorul guvernului PNL in favoarea celui de-al doi-lea partid dictatorial imbracat in haine liberale.
Cine stie, poate ca romanul chiar isi merita istoria de a fi dus de zgarda dupa voia strainilor.
Pasul 1 va fi contestarea.
Pasul 2. va fi esecul de a trece un guvern.
Pasul 3. alegeri anticipate
Pasul 4. un alt esec de a trece un guvern.
Eram euforic pana aseara, speranta moare ultima, speram ca observatiile pe care le-am facut sa fie gresite. Nu a fost sa fie.
Ma indoiesc ca voi vedea un guvern pana in vara.
Daca nu v-ati dat seama, nu inghit PSD-ul, nu inghit si mai mult PD-L.
Nu accept niciodata sa ma duca cineva de zgarda.
de mos nicolae
Mi-e dor de vremurile cand de Mos Nicolae primeam o sticla mare de Cola si ciocolata daia scumpa si o terminam pe toata in cateva ore.
Anu asta tot ce am primit a fost un amarat de abtibild cu Votat Prezidentiale 2009.
Ma duc sa-mi cumpar niste batoane de Lion, King size, they don’t make Emperor Size 🙁
GeekMeet Constanta 1st
A fost prima editie a GeekMeet Constanta.
Multi oameni interesanti prezenti, dar si multi absenti.
6 ore de prezentari ce au testat rabdarea participantilor, a rezistat cu brio.
S-au prezentat unelte, s-a facut PR, s-au facut predici ,s-a carcotit, s-a criticat constructiv.
A fost Mico$oft care ne-a spus despre Windows Azure, marea si minunata solutie de cloud-computing. Din punctul meu de vedere au cam fost incurcate ppt-urile si in loc de ala pt programatori s-a prezentat ala pt PR.
Am inteles ca nu prea pot sa hackuiesc nimic din masina lor virtuala. Upload aplicatia si atat. Nu pot instala nimic.
Am inteles ca concurenta in cloud-computing e foarte acerba si s-au bagat repede, iar feature-urile care sa ii deosebeasca, vor urma.
A fost Eduard Suica de la RadGs Software. Ne-a aratat o aplicatie misto, open-source. O aplicatie cu enorm de multe elemente drag & drop si sute de checkbox-uri.
Am inteles ca oricine poate crea urmatoarea mare aplicatie web2.0 cu aceasta aplicatie, o sa incep sa ma ingrijorez ca imi voi pierde job-ul … NOT 🙂
A fost Tudor Totolici care … cred ca ne-a zis ca e bine sa avem o pasiune si sa facem ce ne zice instinctul. Am ramas impresionat ca poate vorbi lafel de repede ca tipu ala de la reclamele de medicamente, cu “consultati medicul sau farmacistul”.
A fost Cristian Mezei care a vrut sa ne spuna despre SEO, dar saracul a fost asaltat ca de obcei cu interbari de genul “dar cum fac aia?”
A fost Radu Chiorean care ne-a convins ca ar trebui sa inventam mai repede Holodeck.
Singurul de la care am reusit sa vad niste linii de cod, ca de … ma consider geek, imi place sa vad cod, a fost Filip, care ne-a zis ca lucreaza cu o firma de prin UK la propria interpretare a 1984.
Chiar daca pare pesimista prezentarea mea, reusita editiei a fost data de discutiile si comentariile din timpul prezentarilor, dar si discutiile aprinse de pe hol in micile pauze de tigara.
Oameni cu idei, doritori de a afla noutati, de a cunoaste noi oameni, felicitari.
P.S. Pentru cine vrea sa faca developer-evangelism sau pur si simplu PR la aplicatia sa. Aruncati un mic ochi pe o mica carticica scrisa de Chris Heilmann. http://developer-evangelism.com/
A virus walks in a bar
“Schrödinger’s cat walks in a bar … and doesn’t!” 🙂 🙂 🙂 priceless
nu stiu sa ma distrez, sunt inapt
E doar impresia mea sau din ce in ce mai multa lume pune botu la faza cu “trebuie sa cheltui multi bani ca sa te simti bine” ?
“N-am bani frate!”
Toata lumea o baga pe asta la inaintare. Bai ghici ce? Nici eu nu am bani. Si nici nu prea am avut vreodata. Au fost asa un bonus.
N-am nevasta, n-am copii, n-am nevoie disperata de bani. In primul rand, cam mori de foame cu ei. Mai ales astia de plastic, nici nu prea ai cum sa ii mesteci. Mancare, de asta am nevoie.
N-am avut nevoie niciodata de nimic altceva decat prieteni pentru a ma distra si a ma simti bine. N-am avut nevoie sa cheltui bani pe baruri, cluburi, masini, bautura de nu stiu care. Pur si simplu m-am simtit bine alaturi de preteni, ne-am distrat, am ras, am facut tot felul de tampenii, inca mai radem cand ne amintim.
Ma uit in stanga dreapta cum mai toti devin sclavii banilor. Sistemul se vede ca functioneaza. Cam incepe sa ma prinda si pe mine.
Ma uit la prieteni si cunoscuti care au inceput sa uite cum e sa fii om. Multi chiar au reusit. Au capitulat, au acceptat sa devina robotei, sa faca parte din turma.
Ideea aia celebra ca daca pleci capul, nu va fi taiat de sabie. Intradevar, nu iti va taia nimeni gatul, doar vei primi o zgarda frumoasa.
E nasol cand trebuie sa renunti la prieteni buni, prieteni vechi, dar e necesar pentru a progresa, pentru a evolua. Speranta e ca urmatorii vor fi si mai buni.